Federatia CulturMedia si Cartel Alfa sesizeaza comisiile parlamentare

Către,

Comisia pentru Cultură și Media – Senatul României

Comisia pentru Cultură, arte, mijloace de informare în masă – Camera Deputaților

Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții – Senatul României

Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții – Camera Deputaților

            Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia și Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA, vă aducem în atenție următoarele aspecte, deosebit de grave, care se perpetuează deja în Societatea Română de Radiodifuziune și vă solicităm să dispuneți măsurile legale. Ce semnalăm constituie, în opinia noastră, încălcări ale legii, comportament abuziv cu angajații instituției, politizarea acesteia, management defectuos, afectarea libertății de expresie, așa cum este definită ea în Constituție și Legea 41/1994 republicată, de funcționare a SRR și SRTv.

  1. Cheltuirea discreționară a banilor publici, ceea ce a condus la un impas financiar fără precedent în istoria Societății Române de Radiodifuziune.

      Societatea Română de Radiodifuziune este, potrivit Legii 41/1994 republicată, serviciu public, de interes național, subordonat Parlamentului. Acest lucru nu o exonerează de respectarea cadrului legislativ general referitor la toate instituțiile finanțate din fonduri publice. Dorim aici să vă semnalăm discrepanțele neîntâlnite în nicio altă societate finanțată din bani publici, între salariile top-managementului și media salariilor funcțiilor de execuție, în special ale personalului de specialitate, așa cum este definit de art. 11 alin  (1) din Legea 41 („orice persoana care realizează, produce, redactează, elaborează sau coordonează emisiuni ori programe sau care are o participare directa şi cu conţinut creator la realizarea acestora”). Președintele Director General are, tot în premieră în istoria instituției, un salariu de aproximativ 7000 de euro lunar, (conform declarației de avere), în timp ce jurnaliștii, tehnicienii, inginerii, personalul de specialitate, restul angajaților, câștigă, în medie, 500-600 de euro lunar. Acest raport nu se justifică nici din punct de vedere al performanțelor manageriale, având în vedere declinul accentuat al SRR, înregistrat în ultimii doi ani, în privința audiențelor, notorietății, echidistanței editoriale, dialogului social, prestigiului, dar nici din punct de vedere al raportării la cadrul legal în privința instituțiilor finanțate din fonduri publice.

      Risipa financiară și problemele cu banii sunt cauzate și de un număr nejustificat de funcții de conducere prevăzut în organigramă, multe ocupate fără concurs, prin delegație reînnoită de mulți ani. Aceste funcții sunt retribuite cu aproximativ 3000 de euro lunar, existând cazuri de șef serviciu coordonând mai puțin de 10 angajați, director cu 20 de subordonați, între care se regăsesc și șefi de serviciu. Există, la un efectiv total de aproximativ 2000 de angajați, 131 de persoane cu funcții de conducere, o treime ocupând posturile fără concurs, numite pe delegație (32 de persoane), existând, în medie, aproximativ o funcție de conducere la 16 subordonați. Vă rugăm să solicitați o situație la zi în privința cheltuielilor directe și indirecte pentru personalul din zona de management (șef serviciu, redactor șef adjunct, redactor șef, manager, inginer șef, contabil șef, director etc) și pentru personalul de execuție, cu raportarea mediei veniturilor din zona managerială, cu media veniturilor pentru personalul de execuție. Mai există, de asemenea, o categorie care presupune cheltuieli consistente din bani publici, respectiv a persoanelor care au cumul de funcții și un spor corespunzător. Aceasta nu este decât o modalitate mascată de a răsplăti sinecurile.

      Vă semnalăm, de asemenea, o situație foarte gravă, ignorată repetat, deși Federația noastră prin sindicatul constituit la nivel de SRR, a adus-o repetat, inclusiv în atenția Consiliului de Administrație: ocuparea funcțiilor de conducere fără concurs. Această situație afectează capacitatea de decizie managerială la nivel 2 și 3 permite conducerii SRR să facă presiuni asupra persoanelor care ocupă aceste funcții.

Vă prezentăm o situație a ocupării posturilor fără concurs:

  1. Aproape toate posturile de redactor șef și redactor șef adjunct (funcții de conducere, responsabile editorial. Radio România Actualități – 4 din 6 posturi de conducere editorială, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România București, Radio Cluj, Radio Timișoara, Radio Reșița, Radio Craiova, Radio Mureș, Radio Iași)
  2. Director economic – post ocupat fără concurs, pe delegație, de aproximativ 2 ani, în condițiile în care directorul economic este un factor vital în activitatea instituției. Contabil șef sediul central – post ocupat fără concurs.
  3. Director Resurse Umane, Director Adjunct Comunicare, Director Formații Muzicale
  4. Șefi serviciu – peste 20 de șefi serviciu (sau asimilat) cu funcția ocupată pe delegație, fără concurs.

De asemenea, vă rugăm să verificați cauzele și să luați măsuri în privința unei alte premiere triste în istoria SRR: neplata la timp a serviciilor de antenă, respectiv Societatea Română de Radiocomunicații – deși  aceasta este o obligație legală.

            Un alt aspect grav în privința cheltuirii banilor publici este încheierea unor contracte de asistență juridică între SRR și case de avocatură, deși instituția are serviciu juridic cu angajați și șef de serviciu. Mai mult, utilizarea serviciilor externe de asistență juridică este deseori întâlnită în litigiile cu propriii angajați. Vă rugăm să verificați valoarea contractelor și necesitatea încheierii acestor contracte, în condițiile în care răspunsul standard al conducerii este că sunt contracte confidențiale. Subliniem că în privința cheltuirii banilor publici, există obligativitatea prevăzută de lege de transparentizare a acestor cheltuieli.

            Deplasări în străinătate, ale Președintelui Director General și ale unor membri ai Consiliului de Administrație, pentru cursuri inutile sau evenimente care pot fi acoperite și cu ajutorul corespondenților externi sau a agențiilor de presă. (Coreea, China, Los Angeles, Palma de Mallorca, New York).

            Dotarea aproape a tuturor celor care ocupă funcții de conducere cu mașină, șofer, în condițiile în care pentru emisiuni și personalul de specialitate s-au luat decizii de retransmisii, redifuzări, pentru a nu li se mai asigura transportul în timpul nopții pentru realizarea emisiunilor. Astfel, publicului care plătește activitatea SRR i se oferă reluări sau programe muzicale înregistrate în timpul nopții și în  prima parte a dimineții.

Slaba înzestrare a reporterilor/redactorilor/tehnicienilor/corespondenților cu aparatura necesară. Corespondenții externi primesc sistematic diurnele cu întârziere, pe principiul “take it or leave it”. Aceste aparent disfuncționalități minore se suprapun faptului că unii dintre ei au denunțat derapaje editoriale, presiuni și politizarea programelor.

            Intenția Președintelui Director General de a renunța la emisia pe unde scurte, sub pretextul rectificării bugetare negative, ceea ce ar implica renunțarea la emisia pe unde scurte a Radio România Internațional. O astfel de măsură, care prejudiciază dreptul la informare al cetățenilor din diaspora și dreptul la muncă al angajaților Radio România Internațional, nu este atributul Președintelui Director General. Acest tip de măsuri, potrivit reglementarilor legale, se iau după informarea Parlamentului, Consiliului Național al Audiovizualului, CSAT (SRR este serviciu public de interes național, cu rol strategic în comunicarea către populație, inclusiv în situații de criză/forță majoră etc).

  1. Lipsa dialogului social, încălcarea legislației aferente și măsuri în defavoarea angajaților, presiuni și intimidări.

            Președintele Director General refuză dialogul cu salariații și sindicatele. În data de 6 iunie a.c. a existat o întâlnire cu salariații la sediul din București al SRR, pe care Președintele Director General a descris-o ca organizată la cererea opoziției din Consiliul de Administrație. A fost prima întâlnire de anvergură cu angajații și cu sindicatele de la preluarea mandatului, in 2017. La acea întâlnire PDG a refuzat, abuziv, accesul reprezentanților Cartel Alfa, Federației CulturMedia și a încercat să intimideze liderii sindicatelor din SRR, angajați, nepermițându-le să se prezinte și cu apartenența sindicală, fiind astfel încălcate dispozițiile Legii Dialogului Social (Legea 62/2011).

            Încălcând legea, au fost făcute, la mai puțin de o lună de la negocierea Contractului Colectiv de Muncă, modificări substanțiale, practic renegocierea acestuia, fără aducerea lor la cunoștința angajaților. Au fost reduse importante drepturi ale personalului de specialitate, fără anunțarea angajaților.

            Față de numeroasele cereri în interesul salariaților formulate de Federația CulturMedia sau sindicatul afiliat, conducerea SRR  a manifestat lipsă de transparență și sfidare prin lipsa răspunsurilor solicitate, ori prin deformarea realității juridice. Există presiuni, amenințări asupra unor lideri sindicali și chiar un caz de hărțuire, cu hotărâre judecătorească executorie favorabilă angajatului, nepusă în aplicare.

            Fără precedent și fără motiv argumentat, conducerea SRR a desființat cabinetul medical al medicului de familie de la sediul central, unde erau arondați aproximativ 1000 de salariați cu familiile lor, pretextând necesitatea licitării spațiului. Pe aceeași logică, însă, au rămas în funcțiune restaurantul de incintă și automatele de cafea, ceea ce demonstrează aplicarea preferențială a reglementărilor legale, în funcție de interese personale sau de grup, in defavoarea angajaților.

            La nivel de SRR, deși sunt legi speciale, nu există activitate și nu sunt legal constituite Comitetele de Securitate și Sănătate în Muncă, analizele medicale periodice nu sunt cerute/făcute/centralizate. Nu s-a efectuat măsurătoarea factorilor de risc, așa cum sindicatul afiliat federației noastre a solicitat încă de anul trecut, în contextul unei incidențe mari a mortalității și a afecțiunilor incurabile. Foarte multe spații în care își desfășoară activitatea personalul SRR sunt improprii, prezintă riscuri medicale sau nu sunt amenajate ori igienizate corespunzător. În clădirile SRR se muncește în condiții improprii, fără materiale igienico-sanitare, în spații cu șobolani și gândaci, cu aparate de aer condiționat sau de ventilare neigienizate.

            De câteva luni s-a organizat un concurs pentru medic de medicina muncii, în condițiile în care în organigramă nu se regăsește acest post și prevederile legale stipulează încheierea unui contract și nu angajare. Acel concurs ne-a dus mai degrabă la concluzia unei sinecuri, având în vedere că, deși au existat între timp accidente de muncă la nivel SRR, peste activitatea de medicina muncii s-a așternut liniștea.

            Nu există documentația privind evaluarea riscurilor profesionale, deși Legea 319/2006 și normele de aplicare a acesteia prevăd inclusiv sancțiuni pentru nerealizarea evaluării riscurilor și ignorarea măsurilor de reducere a riscurilor de accidente de muncă și îmbolnăviri profesionale.

            Încadrarea și poziționarea discriminatorii în grila de salarizare. Există, pe de-o parte, pentru funcție și muncă similare, diferențe salariale și de 100%. Criteriile de majorare/negociere salarială nu au fost făcute publice. Există persoane în zona de execuție angajate recent sau obediente conducerii care încasează salarii la nivel de management, fără să susțină concurs și desfășurând activități similare altor colegi, salarizați și de două ori mai puțin. În prezent sunt zeci de solicitări de renegociere salarială la cabinetul Angajatorului, unele de peste un an, rămase fără răspuns. Astfel este încălcat principiul egalității de șanse, dar și dispozițiile imperative din Codul Muncii. Situația dificilă în care se regăsesc mulți dintre angajații SRR în privința salarizării a fost adusă la cunoștința angajatorului si la ședința din 6 iunie a.c. Solicitările au rămas fără răspuns.

            Pe de altă parte, sunt înregistrate discriminări și între categoriile de salariați. Un exemplu elocvent ar fi al personalului de specialitate, așa cum este definit de legea 41, care este salarizat la un nivel ridicol și umilitor față de alte categorii de personal. De altfel, Președintele Director General și-a exprimat și public disprețul față de redactori/reporteri/realizatori, opinând că nu au o specializare, ci se pot recalifica din orice meserie.

Incompatibilități. Sunt situații în care managerul hotărăște, el sau familia sa pun in aplicare. La Radio România Actualități – redactor șef pe delegație, producător al unor emisiuni politice, realizate de soție. Același redactor șef a fost audiat de Comisiile de Cultură față de acuzații ale unor angajați de politizare a emisiunilor.

Șef Serviciu Juridic, membru al Comitetului Director, reprezentant la litigii în instanță, membru al Corpului de Control, președinte de comisie de cercetare disciplinară; jurist al Consiliului de Administrație. (Ca membru al Comitetului director, avizează documentele Consiliului de Administrație și apoi, în Consiliu, întocmește și dă aviz juridic/ consiliază membrii Consiliului de Administrație.

Director tehnic/director economic – membri ai Comitetului Director (atribuții descrise de legea 41/1994) avizează bugete și achiziții, totodată gestionează bugetele și propun achizițiile.

Lipsa de transparență a actului managerial. Planul și obiectivele strategice ale instituției nu sunt aduse la cunoștința salariaților. Negocieri salariale cu prezentarea contractului de muncă salariatului căruia i se cere semnătura fără negocierea directă cu angajatorul.

            Concursuri ilegale de angajare organizate având suport legal doar ordin de președinte director general, fără observatori sindicali, (potrivit prevederilor Contractului Colectiv de Muncă) și fără respectarea Hotărârii de Guvern 286/2011 privind ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante. Prezența, în comisiile de angajare sau de contestație, a unor persoane care ocupă fără concurs funcții de conducere sau care nu au promovat astfel de concursuri.

  1. Politizarea instituției, a programelor și presiuni asupra jurnaliștilor.

            Deși au fost semnalate în spațiul public derapaje ca – jurnalist de la Radio Oltenia Craiova prezentând de pe scenă o întâlnire electorală, eliminarea de pe post a unui jurnalist de la Radio Reșița și înlocuirea sa cu redactorul șef (numit cu delegație) pentru a realiza un interviu cu un lider politic, emisiune la care nu s-au mai acceptat telefoanele publicului, diverse omisiuni ale unor evenimente sociale din programul Radio România Actualități, la nivel de SRR nu s-a luat nicio măsură. Lipsa opiniei și materialelor despre categorii sociale: vârstnici, persoane cu dizabilități, categorii sociale defavorizate. Având în vedere structura managerială menținută în mare parte fără concurs, asupra jurnaliștilor se produc presiuni ori îngrădiri ale dreptului la liberă exprimare. În această categorie intră inclusiv așa zisele ședințe de redacție de la Radio România Actualități, unde redactorul șef fără concurs și redactorii șefi fără concurs decid și le dau jurnaliștilor agenda, subiectele și formatul lor. Astfel încât, din grila de programe RRA lipsesc anchetele, studiile de caz, observațiile critice, obiectivitatea necesară, impusă de legea de funcționare.

            În același timp vă semnlalăm și faptul că, deși Legea 41/1994 și Statutul Ziaristului prevăd faptul că la nivelul SRR trebuie să funcționeze un Consiliu de Onoare care să analizeze, în calitate de instanță internă de arbitraj, orice abuz sau încălcare a normelor deontologice, acest Consiliu nu funcționează în prezent. Mai mult, alegerile pentru membrii Consiliului de Onoare desfășurate la începutul anului 2019 au fost anulate, fiind constatate încălcări ale procedurii de organizare și desfășurare, în prezent fiind tergiversată reluarea acestora.

Față de cele semnalate, vă solicităm măsuri urgente, în vederea funcționării în legalitate a SRR și îmbunătățirii condițiilor de muncă ale salariaților de rând, care slujesc cu onestitate publicul.

Cu stimă,

Bogdan Iuliu Hossu

Președinte CNS Cartel ALFA